Viața bisericii în vremurile de pe urmă din perspectiva epistolei 1Petru

Interesul pentru escatologie, crește pe zi ce trece tot mai mult. Oamenii par să fie tot mai cointeresați de evenimentele vremurilor de pe urmă decât de ceea ce ar trebui să facă în acele vremuri. De observat că, atunci când se vorbește despre vremurile de pe urmă, se atrage atenția cel puțin la două aspecte; la tot răul ce urmează să se întîmple odată cu venirea anticristului, și la aspectul răpirii odată cu venirea Domnului Isus. Însă nu se prea amintește despre viața bisericii, în vremurile de pe urmă. Se spune cum va fi lumea, dar mai puțin cum va fi Biserica. Se amintește despre tot răul lumii în vremea lui anticrist, și tot mai puțin despre viața bisericii, din acele vremuri.

Cum arată Biserica în vremurile de pe urmă, când de-a lungul istoriei au fost atâția anticriști și în fața ei au fost puse atâtea alegeri, de care depindea viața sau moartea ei.

Care este viața biseicii în vremurile de pe urmă? Iată dar, o întrebare la care trebuie meditat, lucru despre care au scris toți autorii Noului Testament și nu este ceva ascuns, secret, care trebuie să fie descoperit în vremurile de pe urmă doar.

  Prin acest studiu, se va încerca să se contureze și să fie prezentată viața bisericii în vremurile de pe urmă. Studiul se va limita la scrierile apostolului Petru, în încercarea de ai pătrunde gândirea cu privire la acele vremuri.

Cert este că Petru și-a dorit ca turma încredințată lui să aibă un discernământ clar cu privire la vremurile în care trăiesc și totodată o atitudine corectă față de acele vremuri.

Oare, ce l-a interesat cel mai mult pe Petru și ce și-a dorit să vadă atunci când va privi la Biserică, când va privi la soți și soții, la stăpâni și robi, la bătrâni și tineri. (2:18, 3:1-7, 5:1-6) În ciuda criticilor aduse lui Petru, el scrie din perspectiva unui păstor, a unui presbiter ce-și iubea atât turma cât și pe Cel ce i-a poruncit s-o păstorească (5:1, Ioan 21:15-17)   Posibil durerea cea mai mai mare era că scria din perspectiva unui pastor cu turma împrăștiată (1:1), și totuși cu o inimă plină de afecțiune pentru fiecare membru al turmei.

Nu, Petru nu s-a văzut falimentat sau descalificat din cauza celor împrăștiați, dimpotrivă, fiecare verset al epistolei este îmbibat de o speranță vie și de o siguranță divină, veșnică. (1:3,5)  Dacă majoritatea celor ce vorbesc astăzi despre vremuirle de pe urmă lasă prin mesajele lor umbre de descurajare aducându-i pe oameni la deprimare, atunci spiritul apostolului este total diferit. De aceea în vremurile de pe urmă, biserica are nevoie de îndemnurile apostolului Petru, păstorul care a cunoscut necazurile turmei sale și care din cauza împrejurărilor neavând ocazia să fie alături de ea, le-a scris îndemnuri și sfaturi prin care le-a inspirat multă încredere și speranță. Aceasta este chemarea păstorului, a ispravnicului credincios al harului felurit al lui Dumnezeu.(1Petru 4:10)  El vorbește doar Cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca în toate lucrurile să fie glorificat  Dumnezeu. (4:11) Însă se pare că o inimă mâhnită de îngrijorări, descurajată de împrejurări, nu este în stare să-i aducă glorie, Marelui Păstor și Mântuitor de suflete!

Privind la epistola lui Petru, având doar gândul Judecății lui Dumnezeu, despre care apostolul amintește în epistolă, (4:17) mesajul despre adevăratul har al lui Dumnezeu de care este alipită Biserica, nu va putea fi înțeles.  Prin urmare, epistola 1 Petru, este îmbibată de sfaturi și îndemnuri ce decurg dintr-o învățătură a harului lui Dumnezeu.  De aceea, materialul acestui studiu va fi prezentat în formă de îndemnuri și sfaturi, pe care apostolul Petru le are pentru Biserică. Însă toate fiind într-un context care vorbesc despre vremurile de pe urmă. (1:20)  Prin aceasta se va încerca să se explice și să fie prezentată caracteristica vieții bisericii în vremurile de apoi.

 Este oare vre-o diferință a ceea ce a fost, este și va trebui să fie Biserica? Sau poate în toate timpurile aleșii lui Dumnezeu (1:1), au fost caracterizați de ceva ce i-a identificat ca  Biserică și de altceva ce i-a descalificat ca Biserică.

Fie dar ca, gândurile, îndemnurile și sfaturile apostolului Petru, să conducă cititorul prin sistemul complex de viață a unei biserici ce a trăit mereu cu atitudinea și conceptul vremurilor de pe urmă. (1:20)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s